EXPOZIŢIE

5 oct - 15 oct 2017

Parcul Central Simion Bărnuţiu

Alessandra Sanguinetti • On the Sixth Day

În ziua a șasea • Alessandra Sanguinetti

“Animalul are secrete care, contrar secretelor din caverne, munți, mări, sunt specific adresate omului.”
John Berger

Alessandra Sanguinetti spune o poveste despre animale și oameni, despre interacțiunea și interdependența lor. “On the Sixth Day” (“În ziua a șasea”) este transpus în zona rurală a provinciei Buenos Aires. Încă din 1996, Sanguinetti a fotografiat un tărâm fragil unde viețile animalelor și subzistența fermierilor împart un spațiu practic și ritualic. Scenele au loc lângă drumuri de țară, ogoare sau păduri apropiate de locul unde trăiesc fermierii, de multe ori pe proprietatea unui moșier pentru care lucrează.
Fotografiile realizate de Sanguinetti fac vizibilă o dialectică a transcrierii și invenției. În timp ce fotografiile sale îmbrățișează rigorile practicii documentare contemporane, arta este de asemenea prezentă, fără să fie îngrădită de nevoia de a prezenta adevărul literal. Ea dezvăluie situații care invită privitorul să confirme prezența simultană a fenomenului natural, social și simbolic. Sanguinetti își infuzează parabola cu puterea directă de a fi pur și simplu prezentă. Imaginile sale oferă o viziune intimă pe care o împărtășim ca martori.
Pui, rațe cai, porci, gâște, câini, vaci, miei și iepuri populează aceste imagini. Le vedem ca subiecți prinși într-un dans al vieții și al morții. Animalele fac un serviciu celor care le cresc și le sacrifică pentru hrană sau un venit modest. Aceasta este o zonă rurală unde trecutul se întâlnește cu prezentul și unde relația dintre viața de zi cu zi și mit poate fi descoperită prin observare atentă și empatică. De multe ori mitul este cel care se joacă cu realitatea.
Pentru a-și descrie imaginile Sanguinetti a spus: “Acest proiect interpretează oamenii și animalele care locuiesc în Pampasul Argentinian, relația dintre ei și pământ. În zona rurală de ferme din Argentina, această relație face parte din viața de zi cu zi. Cultivarea pământului în gospodării mici și deschise, diferite față de fermele industrializate și cu exploatare intensivă, a dus la un limbaj al tradițiilor care persistă de-a lungul anilor, unde ciclul de viață-moarte este prezent zilnic, de la răsărit până la apus.”
În fabule, tendința este de a insufla animalele cu calități umane. Amintirile noastre includ animale domestice care fac parte din “familie“, cu faptele de eroism, tandrețe, frică sau înșelătorie întrupate în fiecare poveste cu animale. Relațiile noastre reale sau imaginare cu animalele dezvăluie condiții sociale oferind mesaje sau promisiuni. În timp ce noi locuim într-un univers paralel, în aceste imagini, oamenii și animalele își țin locul unii altora. Animalele stau (și cad) pentru noi, crescând în semnificație, de la condiția lor tragică care este simțită și trăită prin percepții diferite ale timpului și istoriei. Animalele nu pot să-și întrevadă viitorul, el nu pot schimba prezentul prin înțelegerea trecutului. Această cunoaștere este o provocare pentru oameni, privitorii pentru care au fost realizate aceste imagini.
Imaginile lui Sanguinetti cu moarte și carcase de animale întrerup imaginația sentimentală cu o violență psihică, o acceptare fără clipire care chestionează poziția noastră în ciclu. Majoritatea imaginilor sunt realizate din punctul de vedere al animalelor, privitorul fiind transpus în mijlocul acestora, foarte aproape. Fotograful este extrem de conștient de privirea animalelor, modul în care acestea se uită la noi, fiind deopotrivă trist și precaut. Juxtapunerea dintre scenă și privire poate obseda și neliniști. Sunt aduși aproape de transformarea din ființe pline de viață în substanță materială.
Sanguinetti afirmă “A portretiza animalul înseamnă a-i da un nume. Odată numit el primește o nouă viață și apoi moartea. Fiecare sacrificiu ne aduce o imagine deranjantă a graniței pe care o trecem când curmăm o viață, și ce înseamnă să transformi o vietate într-o sursă de hrană. Este posibil ca explorând linia fină ce ne separă pe noi de ceea ce dominăm să înțelegem mai bine natura umană.“
Revenind de-a lungul timpului în împrejurimile gospodăriilor, ogoarelor și locurilor de muncă zilnice, fotografiile generează o hartă ce reprezintă calea spre noțiunea noastră de origini, de acasă. Alegorii ale societății urbane moderne, post-industriale, sunt subtil puse în relief. Ele oferă animalelor și oamenilor ceva ce viețile lor individuale nu pot, faptul de a rămâne în amintire.
Robert Blake
Director al Programului de Studii
International Center of Photography, New York

BIO

Alessandra Sanguinetti s-a născut la New York în anul 1968, a crescut în Argentina din 1970 până în 2003, iar momentan își desfășoară activitatea în San Francisco. Fundația Guggenheim i-a oferit o bursă iar Fundația Hasselbald un grant pentru proiectele sale. Fotografiile ei sunt incluse în colecții publice și private precum cea a Muzeului de Artă Modernă din New York și San Francisco sau a Muzeului de Artă din Huston și Boston. Cartea sa “On the Sixth Day” (“În ziua a șasea”) a fost publicată de Nazraeli Press în ianurie 2006. A fotografiat pentru: The New York Times Magazine, LIFE, Newsweek și New York Magazine. Alessandra Sanguinetti s-a alăturat agenției Magnum în anul 2007.nd New York Magazine. Alessandra Sanguinetti joined Magnum Photos as a nominee in 2007.
www.alessandrasanguinetti.com
www.magnumphotos.com/AlessandraSanguinetti